Biblioteci publice, specializate, ale instituţiilor superioare de învățămînt şi reviste ştiinţifice - prezența pe web

În perioada 21-27 octombrie 2013 mai multe organizaţii din toată lumea celebrează Săptămâna Internaţională a Accesului Deschis la informaţie (Open Access). Tema ediţiei din 2013 este: ,,Accesul Deschis: Redefinirea impactului”, iar participanţii vor discuta despre „Article Level Metrics” (măsurarea impactului cercetărilor; indicatorii care măsoară performanţa generală a articolelor ştiinţifice publicate) şi despre schimbarea modului de comunicare ştiinţifică prin măsurarea impactului.

Bibliotecile şi revistele ştiinţifice sunt una din principalele modalităţi prin care publicul ar putea beneficia de acces deschis la rezultatele cercetării ştiinţifice, precum şi dreptul de a utiliza şi reutiliza aceste rezultate. Concentrarea asupra acestor sectoare este esenţială în parcurgerea treptelor spre dezvoltarea şi continuitatea durabilă a societăţii informaţionale.

Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale (IDSI), unul din partenerii de bază ai evenimentului, şi-a propus să facă o analiză a mediului biblioteconomic şi a revistelor ştiinţifice din Republica Moldova şi să distingă gradul de informatizare a bibliotecilor din perspectiva prezenţei pe web.

În Republica Moldova, conform raportului statistic pentru anul 2012, activează 1374 de biblioteci publice care se subordonează Ministerului Culturii. De asemenea, mai activează un număr de peste 40 de biblioteci specializate şi biblioteci ale instituţiilor superioare de învăţământ. Totodată, anual se editează 80 de reviste ştiinţifice de către diverse instituţii de cercetare (48 de reviste acreditate în 2013, 32 de reviste neacreditate sau în proces de reacreditare). Toate aceste instituţii, din păcate, nu se bucură de mari investiţii şi susţinere financiară, de multe ori activând şi dezvoltându-se cu propriile puteri, în lipsa unei promovări eficiente în mediul electronic care acaparează tot mai mult public de toate vârstele. Cu toate acestea, există unele iniţiative din partea unor instituţii, care vin cu soluţii eficiente în promovarea, menţinerea şi dezvoltarea bibliotecilor şi revistelor ştiinţifice. Pentru acordarea unui suport în stocarea, clasificarea, măsurarea şi promovarea articolelor ce apar în revistele ştiinţifice este pus la dispoziţie Instrumentul Bibliometric Naţional (IBN), care reprezintă o BIBLIOTECĂ ELECTRONICĂ ŞTIINŢIFICĂ, creată, menţinută şi dezvoltată de IDSI. Această bibliotecă virtuală include la ora actuală cca 75 de reviste şi cca 25.000 de articole ştiinţifice din diverse domenii, numărul articolelor fiind în continuă creştere. Articolele sunt plasate gratuit, tot ce trebuie să facă redacţia revistei e să pună la dispoziţe articolele ştiinţifice în format electronic.

În scopul dezvoltării bibliotecilor este creat programul Novateca, care este parte a Iniţiativei Global Libraries şi care se concentrează pe facilitarea accesului public la tehnologii informaţionale şi de comunicare prin intermediul bibliotecilor publice din ţară.

Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, prin studiul iniţiat are drept scop evaluarea şi promovarea utilizării tehnologiilor infocomunicaţionale (TIC) pentru sporiea vizibilităţii rezultatelor ştiinţifice şi facilitării accesului la conţinutul digital ştiinţific autohton.

În acest scop, în perioada 1-15 septembrie curent, IDSI a monitorizat 1374 de biblioteci publice, conform listei publicate de portalul de date deschise (http://data.gov.md), 68 de biblioteci participante în programul Novateca, etapa pilot, 40 de biblioteci specializate şi biblioteci ale instituţiilor superioare de învăţământ, conform listei extrase din baza de date a IDSI şi 80 de reviste ştiinţifice, extrase din baza de date a Instrumentului Bibliometic Naţional (IBN). Principalele criterii urmărite au fost prezenţa pe internet (deţinerea unui site, blog sau oricare pagină web informaţională care ar pune în vizor instituţia dată), disponibilitatea paginii web, versiunea lingvistică a paginilor web şi prezenţa pe reţelele de socializare.

Din cele 1374 de biblioteci publice, pe internet au fost identificate 71, sau 5,16 % din numărul total (fig. 1):

Dintre acestea, cele mai multe biblioteci dispun de blog, 71 de biblioteci, sau 74,64 % din numărul total (Fig. 2):

Mai jos este ilustrată prezenţa pe internet a bibliotecilor în funcţie de raioane (în studiu nu au fost incluse raioanele de est ale Republicii Moldova din lipsă de date relevante):

Din cele 68 de biblioteci participante în programul Novateca, etapa pilot, pe internet au fost identificate 12 instituţii, sau 17,64 % din numărul total (Fig. 3). Dintre acestea, 7 biblioteci dispun de site, 4 biblioteci de blog, iar o bibliotecă are blog, acesta nefiind actualizat (fig. 4):

Din cele 40 de biblioteci specializate şi biblioteci ale instituţiilor superioare de învăţământ, pe internet au fost identificate 21, sau 52 % din numărul total (Fig. 5). Dintre acestea, 12 biblioteci deţin un site oficial, iar alte 8 biblioteci deţin câte o pagină pe site-uri ce aparţin altor autorităţi (Fig. 6):

Biblioteca Științifică a Universităţii de Stat din Bălţi ,,A. Russo" deţine un număr de 9 bloguri care menţin legătura dintre bibliotecă şi utilizatorii ei.
Referitor la revistele ştiinţifice, prezenţa web este mai mare. Din numărul total de 80 de reviste monitorizate, în spaţiul web au fost identificate 74 de reviste, sau 92,5% din numărul total. Alte 4 reviste (Mediul Ambiant, Agricultura Moldovei, Revista Naţională de Drept şi Revista Farmaceutică a Moldovei) nu dispun de pagină web (5%), iar site-urile a 2 reviste (Pomicultura, Viticultura şi Vinificaţia şi revista Fin-Consultant) au fost identificate ,dar sunt nefuncţionale (fig. 7):

Dintre cele 76 de reviste identificate pe internet, 17 reviste dispun de o platformă web proprie, iar 49 de reviste deţin câte o pagină web pe site-uri ce aparţin altor autorităţi (fig. 8):

Pentru revistele ştiinţifice un factor important este şi prezenţa pe pagina web a versiunii electronice a revistei, nu doar a informaţiei oficiale. Unele reviste oferă posibilitatea de a descărca revista, altele doar de a o vizualiza direct pe site. De asemenea, pot fi publicate numerele revistelor integral sau doar a unor articole, în funcţie de politica de difuzare a conţinutului revistei. Din numărul de 80 de reviste monitorizate, 79 reviste, sau 89% din numărul total) au plasat pe pagina web un link către versiunea electronică a revistei sau a articolelor. Alte 11% dintre reviste nu au o versiune electronică a numerelor publicate sau nu au fost identificate (Fig. 9). Revista Buletinul AŞM-Ştiinţele vieţii reutilizează pe site-ul oficial conţinutul disponibil în Instrumentul Bibliometric Naţional (IBN), afişând astfel în regim online şi automat pe pagina oficială a revistei articolele ce apar în IBN. Alte două reviste au semnat un acord oficial pentru oferirea regulată a articolelor ştiinţifice în format electronic Instrumentului Bibliometric Naţional pentru a fi publicate.

Versiunea lingvistică a site-urilor
Numărul de versiuni lingvistice în care este prezentat conţinutul unui site depinde de grupul ţintă, fiind importantă rapiditatea cu care vizitatorii site-ului vor putea înţelege informaţia prezentată.

Bibliotecile publice dispun de cele mai multe pagini web cu conţinut prezentat exclusiv în limba română şi doar 6 pagini au conţinut prezentat în două sau mai multe limbi (fig. 10):

Bibliotecile participante în programul Novateca plasează pe site-urile lor doar conţinut în limba română, fără a recurge şi la alte versiuni lingvistice.

Bibliotecile specializate şi bibliotecile instituţiilor superioare de învăţământ au majoritatea paginilor web prezentate exclusiv în limba română, 58% din numărul total. De asemenea, sunt şi 7 pagini unde este publicat conţinut multilingv (fig. 11).

Dintre site-urile revistelor ştiinţifice, cele mai multe sunt disponibile exclusiv în limba română, cu 49 de site-uri, sau 64% din numărul total, site-urile cu conţinut multilingv fiind în număr de 18 (fig. 12):

Prezenţa în social media
Un alt trend în dezvoltarea comunicării şi promovării pe online este folosirea reţelelor de socializare, care au un efect rapid, acoperă mase importante de oameni şi fac posibil feedbackul direct între autorităţi şi publicul larg.

Din numărul total de 1374 de biblioteci publice monitorizate, 44 au fost identificate pe diferite reţele de socializare, cele mai multe fiind prezente pe reţeaua de socializare globală Facebook (fig. 13).

Din numărul total de 68 de biblioteci participante în programul Novateca, pe reţelele de socializare au fost identificate 13 biblioteci, sau 19,19 % din numărul total. Aceste 13 biblioteci sunt prezente pe reţeaua de socializare Facebook (fig. 14).

Din numărul total de 40 de biblioteci specializate şi biblioteci ale instituţiilor superioare de învăţământ, o singură instituţie este prezentă în social media, aceasta este Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan" a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

La fel, din numărul total de 74 de reviste ştiinţifice monitorizate, pe reţelele de socializare este prezentă doar o revistă, Teoria şi Arta Educaţiei Fizice în Şcoală.

Studiul a fost desfăşurat de Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale (IDSI), în perioada 1-15 septembrie 2013. În baza acestei monitorizări va fi elaborat un program care va evidenţia acţiunile necesare pentru planificarea strategică şi evaluarea detaliată a necesităţilor legate de dezvoltarea tehnologiilor societăţii informaţionale şi utilizarea acestora în Republica Moldova, în special în sistemul de învăţământ.

Toate rezultatele, infograficele, diagramele sunt elaborate exclusiv de către IDSI şi se pot prelua doar cu indicarea sursei.