Şi din nou despre cercetarea ştiinţifică în universităţi

Pe 31.03.2017 pe pagina web a Univeristatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM) a fost publicat un material cu genericul ”ULIM ocupă poziții fruntașe în clasamentul U-Multirank al Uniunii Europene”. În pofida faptului că ştirea a mai pierdut din actualitate, am decis totuşi să revin la acest subiect.

Referitor la proiectul U-Multirank, aş menţiona că acesta a fost lansat la 2 iulie 2009, iniţial cu statut de studiu de fezabilitate şi este susţinut financiar de Comisia Europeană. Obiectivele proiectului prevăd, ca în baza unei analize multidimensionale a compartimentelor educaţionale şi de cercetare din instituţiile de învăţământ superior, să se creeze nişte instrumente eficiente, care ar facilita procedura de selectare a instituţiei de învăţământ de către studenţi, dar ar fi utile şi pentru administratorii universitari, factorii politici decizionali, liderii de afaceri etc.

Iniţial, în studiul au fost incluse 150 de universităţi. În 2014 U-Multirank a făcut public primul clasament, care elucida 850 de instituţii de învăţământ superior. La moment în analize deja sunt preluate peste 1500 de entităţi.
Dat fiind faptul că acest proiect prevede mai multe modalităţi de analize și permite utilizatorilor să-și dezvolte propriile clasificări personalizate, am decis să mă axez pe evaluarea sectorului de cercetare din universităţi. De altfel, nici n-a fost nevoie de a întocmi de sine stătător un clasament al universităţilor la compartimentul cercetare, dat fiind faptul că acesta este elucidat (Research and Research Linkages Ranking) ca exemplu al oportunităţilor oferite de U-Multirank.

Clasamentul este întocmit în baza analizei a 7 indicatori de performanţă privind cercetarea şi relaţiile în cercetare, care caracterizează 4 compartimente de activităţi cu atribuţie la domeniu ştiinţă: Cercetarea, Transferul de cunoştinţe, Orientarea internaţională şi Colaborarea regională.
Astfel, activitatea de Cercetare este apreciată în baza:
- ratei citărilor (numărului mediu al publicațiilor ştiinţifice ale universității citate în alte publicaţii, standardizat după anumite criterii);
- numărului absolut al publicaţiilor ştiinţifice (numărului de publicații ştiinţifice indexate în baza de date Web of Science, în care cel puțin un autor este afiliat universităţii vizate);
- numărului standardizat al publicaţiilor ştiinţifice (numărului publicațiilor ştiinţifice indexate în baza de date Web of Science, în care cel puțin un autor este afiliat universităţii, în raport cu numărul de studenți);
- ponderii publicaţiilor ştiinţifice de top (ponderii publicațiilor ştiinţifice ale universității, în raport cu alte publicații din același domeniu și din același an, care se înscriu în primele 10% publicaţii mai înalt cotate la nivel mondial).

Transferul de cunoştinţe este estimat prin ponderea co-publicaţii cu reprezentanţii sectorului real (cota publicațiilor ştiinţifice ale universității cu cel puţin un coautor din mediu de afaceri sau dintr-o unitate de cercetare-dezvoltare din sectorul privat).
Orientarea internaţională este analizată în baza cotei publicaţiilor internaţionale comune (procentului publicațiilor ştiinţifice ale universității cu cel puţin un coautor de peste hotare).
Colaborarea regională este apreciată reieşind din ponderea publicaţiilor regionale (procentului publicațiilor ştiinţifice ale universității cu cel puțin un co-autor dintr-o instituţie situată în aceeași regiune, la o distanță de cel mult 50 km).
În cadrul acestui clasament, printre cei 3 reprezentanţi ai Republicii Moldova, mai bine se poziţionează UTM - locul 519 din 1257 de universităţi ierarhizate. USM se poziţionează pe locul 796. ULIM, din lipsa de date pe mai multe poziţii cu atribuţie la activitatea ştiinţifică, a fost distribuit în lotul altor 12 universităţi cu informaţii fragmentare la compartimentul de referinţă.
Cât priveşte modalitatea de apreciere a activităților ştiinţifice, menţionăm că în cadrul proiectului sunt prevăzute 5 calificative de performanţă: A-foarte bine; B-bine; C- performanţă medie; D- performanţă sub mediu; E - performanţă redusă. Menţionăm că ambele universităţi preluate în clasament au obţinut aprecierea superioară (A- foarte bine) la capitolul Orientarea internaţională, iar UTM a beneficiat de această notă şi la compartimentul Colaborare regională.

La o trecere de la scara de apreciere calitativă (A-E) la scara de evaluare cantitativă, cu atribuirea corespunzătoare a unui punctaj în descreştere de la 5 la 1 puncte, obţinem o medie de punctaj la cele 7 poziţii evaluate, în cazul UTM - de 3 puncte, iar în cazul USM - de 2,7 puncte. În scara de apreciere calitativă a U-Multirank aceasta ar însemna că UTM, în raport cu universităţile incuse în acest studiu, reflectă o performanţă medie (nivelul C) la capitolul cercetare şi relaţii în cercetare, iar USM - o performanță medie - sub medie (nivelul C-D).
Aici s-ar cere o paralelă cu procedura de evaluare în scopul acreditării ştiinţifice, aplicată de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare. Ea prevede estimarea situaţiei în instituiții pe 2 compartimente: compartimentul Resurse şi compartimentul Rezultate, - în baza a 100 de indicatori de activitate distribuiţi pe 5 capitole: Capacitatea instituţională de cercetare, Vizibilitatea şi performanţa internaţională, Contribuţia şi recunoaşterea naţională, Relevanţă economică şi Relevanţă socială. Situaţia la compartimentul Resurse este elucidată la capitolul Capacitatea instituţională de cercetare, celelalte 4 capitole ţin de compartimentul Rezultate. Metodologia prevede, de asemenea, atribuirea a 4 aprecieri a performanţei (foarte bine, bine, suficient şi insuficient) organizaţiilor la compartimentul Rezultate şi 3 calificative de performanţă (categoriile A,B,C) la estimarea integrală a situaţiei în instituţii (aprecierea sumară a compartimentelor Resurse şi Rezultate).
În metodologia CNAA aprecierile se dau în baza unui punctaj obţinut prin raportarea fiecărei entităţi la mediile indicatorilor de activitate, estimate în cadrul loturilor de instituţii apropiate după specificul activităţilor. În baza rezultatelor evaluării ştiinţifice CNAA mai întocmeşte şi clasamente proprii ale entităţilor acreditate. Acestea se revăd la sfârşitul fiecărui ciclu de acreditare. Metodologia CNAA tot permite utilizatorului de a întocmi clasamente proprii pe diferite compartimente evaluate: compartimentul Resurse; compartimentul Rezultate, capitolele Vizibilitatea şi performanţa internaţională, Contribuţia şi recunoaşterea naţională, Relevanţă economică şi Relevanţă socială, precum şi pe fiecare indicator estimat aparte.

Astfel, la 05.01.2015 a fost publicat Ratingul naţional al instituţiilor de învăţământ superior (în baza rezultatelor evaluării şi acreditării ştiinţifice), care redă situaţia la finele ciclului II de acreditare ştiinţifică (anii 2010-2014) (http://www.cnaa.md/news/2015/05012015/). 2 universităţi din primele 5 elucidate în clasamentul CNAA (ambele au obţinut categoria A în procesul acreditării ştiinţifice) au fost preluate de U-Multirank. Din motive enunţate mai sus nu putem contrapune rezultatele evaluării sectorului ştiinţific al ULIM (deţine categoria B în urma acreditării ştiinţifice) estimate în baza metodologiilor aplicate de CNAA şi U-Multirank, dar în ce priveşte celelalte două universităţi, în ambele clasamente mai bine se poziţionează UTM.

Potrivit celor relatate concluzionez:
1. U-Multirank şi CNAA aplică concepte apropiate de evaluare a activităţii ştiinţifice;
2. Aprecierile date instituţiilor de învăţământ superior din Republica Moldova de CNAA şi U-Multirank sunt diferite, deoarece în primul caz s-a pus problema dispersării entităţilor conform performanţei într-un cadru naţional, pe când în al doilea - în urma unei competiţii internaționale.
3. Eșalonarea instituiților de învățământ superior din Republica Moldova, conform performanţei ştiinţifice, efectuată de CNAA este similară celei redate de U-Multirank (cu o precizare că, la moment, doar 3 instituţii naţionale au fost preluate în clasamentul internaţional de referinţă);
4. Cele mai eficiente universităţi din Republica Moldova, la capitolul ştiinţă, se plasează la nivelul performanţei medii, medii-sub medii (nivelul C, C-D în scara de apreciere A-E) în cadrul unor studii comparative globale.

dr. hab. Vitalie Minciună (CNAA, IDSI)